Skip to content


Sfântul Ierarh Ghelasie de la Râmet

Sfântul Ghelasie de la Râmet
(30 iunie)

Viata

Cu mult înainte de a fi descoperită inscriptia care-l pomeneste pe Ghelasie ca Arhiepiscop al românilor din Transilvania, locuitorii satelor din împrejurimile mănăstirii cinsteau cu mare evlavie amintirea unui monah cuvios cu acelasi nume. Traditia populară relatează mai multe minuni făcute de Dumnezeu prin rugăciunile lui. Considerăm că acest cuvios este identic cu Arhiepiscopul Ghelasie si că el ar fi fost mai la început egumenul mănăstirii Râmet. El si-a continuat viata aici, departe de zgomotul lumii, si după ce i s-a încredintat conducerea vietii duhovnicesti a românilor transilvăneni, va fi strâns la mănăstire si tineri pentru a-i învăta si a-i hirotoni preoti.

Moastele

Prin anii 1937 -1938 a revenit la Râmet de la Sfântul Munte ieromonahul Evloghie Ota originar din Geoagiul de Sus. Efectuându-se lucrări importante de restaurare, printre care si înlăturarea straturilor de pământ si pietris depuse de viituri pe lângă biserică până sub ferestre, s-a descoperit un craniu gălbui, frumos si care, răspândea mireasmă plăcută. Se spune că luat de apa ce iesise pe lângă biserică în urma săpăturilor, a ocolit-o de trei ori si s-a asezat pe fereastra sfintului altar. Călugării I-au asezat cu evlavie într-un loc curat nestiind al cui este.

După o vreme la mănăstire a venit o femeie din Maramures, pe nume Maria, care fiind bolnavă de epilepsie i-a relatat părintelui staret că a avut o descoperire cum că acel craniu este al Sfintului Ghelasie si are darul vindecării neputintelor omenesti. Părintii au săvârsit Taina Sfântului Maslu pentru femeie si după ce aceasta s-a atins cu evlavie de capul Sfântului s-a vindecat de suferinta ei. Părintele Dometie Manolache si maicile mai vârstnice au cunoscut-o pe această femeie; a stat de vorbă cu ea si actualul duhovnic, părintele Ioachim Popa.

În anii trecuti se spune că o mireasmă se răspândea din capul Sfântului învăluind mănăstirea si împrejurimile. Capul se păstrează într-o raclă de lemn în paraclis

Mărturii si minuni

O credincioasă în vârstă, ce locuieste aproape de mănăstire, Leontina Groza, relata si ea minunea că femeia striga cu voce groasă, cu voce ca de bărbat: “suntem doisprezece,… ba suntem o sută!”.

Mos Nicolae Bec, localnic din Râmet, povestea si el câteva întâmplări deosebite legate de viata Cuviosului Ghelasie: niste oameni din jur au mers la strâns de fân în zi de duminică. Sfântul s-a dus si i-a mustrat pentru fapta lor, poruncindu-le să dea foc fânului adunat. Îndată din claia aprinsă a iesit o arătare în chip de iepure. “Iată acesta v-a îndemnat pe voi să lucrati în ziua Domnului”, a zis Cuviosul.

Tot traditia locală a păstrat o întâmplare cu fântâna de la Hopagi, care se cheamă si astăzi “Fântâna Vlădichii”. Locul respectiv se află la câtiva km de mănăstire. Într-o vară călugării s-au dus acolo să cosească fânul. Fiind cald au început să cârtească fiindcă nu aveau apă. Egumenul Ghelasie s-a rugat lui Dumnezeu si făcând de trei ori semnul Crucii cu toiagul si lovind cu el în pământ, a iesit apă. Izvorul există si astăzi.

Traditia despre moartea Sfântului Ghelasie

Moartea lui a avut loc în chip minunat. Coborând de la Hopagi înspre mănăstire a murit călăre pe asin, care l-a dus singur acasă. În fata bisericii, unde s-a oprit, măgărusului i-a rămas imprimată copita în piatra care si astăzi se află în muzeu. Urma copitei a mai rămas atunci si pe o piatră în satul Brădesti. Se povesteste că la sapte biserici, între care si la mănăstire, clopotele au început să bată singure.

Multe alte fapte minunate le stie doar Dumnezeu si cei ce s-au bucurat de ajutorul Sfântului. În aceste vremuri de cumpănă, când tara îsi caută echilibrul, si încă nu si-l găseste, când singura salvare ne poate veni de la Dumnezeu prin Biserica strămosilor nostri, îl socotim pe Sfântul Ierarh Ghelasie ca un dar al cerului, făcut transilvănenilor.

† Andrei

Arhiepiscopul Alba Iuliei

Posted in Sfinţii Ardeleni.

Tagged with , , .


0 Responses

Stay in touch with the conversation, subscribe to the RSS feed for comments on this post.



Some HTML is OK

or, reply to this post via trackback.